Mănăstirea Sâmbăta de Sus


Fără îndoială a fi una dintre cele mai frumoase și spectaculoase construcții ortodoxe din România, Mănăstirea Sâmbăta de Sus este anual vizitată atât de localnici, români, cât și de turiști veniți din toate părțile lumii. Unul dintre cele mai importante avantaje ține de localizarea spațio-temporală, respectiv chiar în centrul țării – în comuna Sâmbăta de Sus aflată în județul Brașov.

În trecut, Mănăstirea Sâmbăta de Sus purta numele de Mănăstirea Brâncoveanu, construită încă din anul 1657. Decizia de a ridica o asemenea fortificație îi aparține în totalitate vornicului Preda Brâncoveanu, a cărui nume i-a fost orânduit. Cu toate acestea, în primă fază mănăstirea a fost ridicată exclusiv din lemn, abia mai târziu, între anii 1696 și 1707 aceasta primind o fațadă din zid, schimbare realizată la inițiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu. De atunci și până la momentul în care au fost realizate, manual, picturile murale interioare, au mai trecut ceva ani – astfel că abia în anul 1766, mulțumită zugravilor extraordinari Ionașcu și Pană, acestea au fost posibile.

Anul 1785 a fost unul drastic pentru Mănăstire. Din ordinul generalului habsburgic Preiss, aceasta a fost profund afectată de ofensiva realizată cu tunul, motiv pentru care o mare parte din construcție a fost desființată. Cu toate acestea, mitropolitul Nicolae Bălan a decis ca, în anul 1926, lucrările de restaurare să înceapă, pentru a pune bazele Mănăstirii, din nou.

Un aspect foarte important legat de Mănăstirea Sâmbăta de Sus ține de perioada comunistă – întrucât pe toată această perioadă se dorea ca și perioada monarhiei române să fie uitată, portretul regelui a fost ascuns sub un strat de var, devenind astfel imposibil de identificat. În zilele noastre, acesta este vizibil și poate fi identificat fără probleme, întrucât perioada comunistă este istorie.

Adițional, locuitorii Mănăstirii Sâmbăta de Sus sunt în număr de 35 – dintre care amintim stareții mănăstirii și preoți, călugări și călugărițe. Din punct de vedere istoric, aceasta poartă hramul Adormirii Maicii Domnului, din data de 15 august, iar cei doi ctitori rămân a fi cunoscuți ca și Constantin Brâncoveanu și Regele Mihai I. Din anul 1698, Mănăstirea este sfințită, iar mii de pelerini vin anual la diferite sărbători religioase pentru a se putea simți în mijlocul slujbelor cu un puternic impact sentimental.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus este considerată monument istoric, fiind una dintre cele mai frumoase și mai impunătoare construcții ortodoxe de acest fel, pe care fiecare dintre noi ar trebui să o viziteze cât mai curând.

Galerie Foto

Știri din Transilvania