Tradiția spune că de 1 martie se sărbătorește Mărțișorul, care este principalul simbol al sosirii primăverii. Mărțișorul este o podoabă decorată dintr-un șnur alb și roșu, care simbolizează unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.

Deși nu se știe cu exactitate de când datează acest obicei, se știe că sosirea primăverii se sărbătorea încă de acum 8000 de ani. Pe vremea Imperiului Roman noul an se sărbătorea de 1 Martie, deoarece era considerat că aduce noroc și fericire.

Sărbătoarea Mărțișorului este strâns legată de tradițiile românești, însă puțini știu ca această sărbatoare este legată de fapt de BABA DOCHIA, a cărei zile încep cu această dată.

Legenda BABEI DOCHIA

Există multe variante ale mitului Babei Dochii. O variantă povestește că Baba Dochia a avut un fiu, pe nume Dragobete care s-a căsătorit împotriva voinței ei. Pentru a-și pedepsi nora, Baba Dochia o trimite pe aceasta într-o zi geroasă de iarnă la râu să spele un ghem de lână neagră, spunându-i să nu se întoarcă acasă până ce acesta nu devine alb.

Fata a început să spele lâna, dar aceasta era tot neagră. De frig, degetele fetei au început să-i sângereze și aceasta a început să plângă de tristețe că nu o să se poată întoarce la bărbatul iubit. Legenda spune că în acel moment fata l-a întâlnit pe Mărțișor (care se crede ca era Iisus Cristos) care i-a oferit o floare roșie, și i-a spus să spele lâna cu ea.

Uimită, fata a constatat că lâna a devenit albă, și, fericită de izbutința ei s-a întors acasă. Dar Baba Dochia nu a fost impresionată de povestea fetei și nervoasă că aceasta a reușit să facă lâna albă a acuzat-o că Mărțisor era iubitul ei. După această întâmplare, Baba Dochia era convinsă că primăvara a sosit, altfel nu avea cum Marțișor să îi ofere o floare fetei, și a plecat cu turma de oi spre munte.

În timp ce călătorea Baba Dochia și-a dat pe rând jos cele doisprezece cojoace care le avea pe ea. Dar, când a ajuns în vârful muntelui vremea s-a înrăutățit și Baba Dochia a înghețat împreună cu oile sale, transformându-se în stană de piatră. Pe muntele Ceahlău se pot oberva rocile, care stau dovada vie a mitului românesc.

Tradiții și obiceiuri de BABE

Zilele Babei Dochii se sărbătoresc între 1-9 martie. Primele trei zile ale lunii martie se mai numesc BABA DE PRIMĂVARĂ- 1
MARTIE, BABA DE VARĂ- 2 MARTIE și BABA DE TOAMNĂ- 3 MARTIE. Se spune că, așa cum vor fi aceste zile, așa vor fi și cele
anotimpuri.

În vechime zilele Babei Dochii se sărbătoreau pentru a avea recolta bogată, pentru ferirea de boli dar și pentru noroc. După obicei, în această perioadă, fiecare om își poate alege o zi care, în funcție de starea vremii, să-i descifreze cum îi va fi viața până anul viitor.

Tradiții și obiceiuri de Mărțișor

Conform tradiției, Mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Totodată, se zice că, dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât.

În anumite zone ale țării Mărțișorul este purtat numai doua săptămâni, iar în anumite zone din Transilvania, acesta se agață de ferestre, uși și de coarnele animalelor domestice, deoarece se consideră că alungă duhurile rele. În Banat, de 1 martie, fetele se spală pe față cu zăpadă pentru a fi iubite, pe când în Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.

Tradiția spune că ziua scoaterii mărțișorului era marcată de o petrecere numita „băutul mărțișorului“. Cu trecerea timpului, de șnurul alb și roșu s-au legat monede de argint și de aur. În ziua de astăzi, de acest snur se atârnă obiecte artizanale, întruchipand diferite animale, flori sau litere.