Construită pe tărâm sibian, Biserica Evanghelică din Velt și-a făcut apariția odată cu secolul al XV-lea, respectiv anii 1400. Fortificația, renumită datorită stilului caracteristic și a dimensiunilor de-a dreptul impunătoare, este drept cunoscută mulțumită (sau nemulțumită) unor evenimente ce i-au știrbit caracterul puternic și statura impunătoare. Vorbim aici despre etapa de prăbușire a acesteia, datorită preponderent a lipsei interesului autorităților de a lua măsurile necesare de restaurare. Beneficiile de pe urma unor astfel de întreprinderi ar fi venit, în parte, foarte ușor și rapid – un trafic al turiștilor mai mare și o recunoaștere mai aprofundată și mai vastă.
Stilul Bisericii din Velt este goticul târziu. Cu o fațadă pe care este prevăzut un portal de doi metri înălțime și, pe de altă parte, o lățime de peste 1,5 metri, impactul oricărui turist este unul în favoarea fortificației – căci, cu greu mai întâlnești astfel de construcții care să te facă să te oprești și să te întrebi ce era, în locul în care te aflii tu, cu ceva timp în urmă.
În ceea ce privește măsurile întreprinse, datând de mai bine de 600 de ani, timpul și-a pus, la drept vorbind, amprenta asupra acesteia. Însă, de-a lungul epocilor, mici schimbări și modificări și-au făcut loc – de aceea în anul 1880, restaurările au făcut ca și bolta actuală să fie de-a dreptul consolidată și bine pusă la punct.
Însă mult timp a trecut de atunci. Din 2002 și până în prezent, partea dinspre răsărit nu mai există, prăbușindu-se rapid. Reprezentanții autorităților nu și-au exprimat interesul pentru a lua măsurile necesare, în ciuda faptului că Biserica Evanghelică din Velt este una din cele mai vechi fortificații de acest tip.
Un lucru foarte interesant și, totodată, trist despre construcția de tip religios îl reprezintă dispariția clopotelor și a orgăi bisericești care, imediat după prăbușire, au fost transportate la Cenade în Sighișoara. Totuși, când vine vorba despre responsabilitate, marea majoritate a persoanelor comută vina de la una la alta, respectiv autoritățile locale care își revocă dreptul de a acționa, datorită faptului că, spun ei, biserica nu se află în proprietatea lor.
Distrugerea unui asemenea lăcaș de cult este o pierdere imensă. Frumosul stil gotic arhitectural, materialele folosite și orele necesare care au trecut pentru a fi ridicată această construcție, cu ani în urmă, toate aceste lucruri sunt, din păcate, eliminate din sfera noastră de cunoaștere. Foarte puțin se mai poate face pentru Biserica Prăbușită din Velt, asta până când nu va dispărea, pentru totdeauna.
