Podul Minciunilor din Sibiu ascunde patru dintre cele mai frumoase legende care circulă de peste 140 de ani pe aceste meleaguri. Construit in 1860 pentru a facilita accesul negustorilor din Piața Mică în  Piața Huet, podul a primit denumirea germană de Liegenbrücke, care înseamnă „podul culcat”. Numele în limba germană este omofon cu  Lügenbrücke, adică „podul mincinoșilor”, iar de aici până la aparția legendelor a fost doar un pas.

Se spune de exemplu că acest pod era traversat în special de tinerii îndrăgostiți care își jurau iubire pe veci. Fetele jurau de asemenea că sunt fecioare, dar după noaptea nunții bărbații aveau să constate că acestea de fapt au mințit. Drept pedeapsă, fetele erau aruncate de pe pod. O altă legendă spune că dacă cineva spune o minciună în timp ce traversează, podul se cutremură până când îl aduce pe mincinos cu picioarele pe pământ.

Tot despre Podul Minciunilor din Sibiu se spune că era un loc obișnuit de întâlnire pentru tinerii care studiau la Academia Militară. Aceștia își dădeau întâlnire cu fetele aici, dar apoi nu mai apăreau, lânsându-le pe tinere să aștepte degeaba.  O altă legendă spune că podul era străbătut adesea de negustori care obișnuiau să îi mai înșele pe localnici. Atunci când un astfel de negustor era prins, localnicii îl aruncau pe comerciantul mincinos de pe pod.

Dincolo de legende, realitatea este că Podul Minciunilor este unul dintre cele mai frumoase, dar și cel mai vechi pod din fontă construit în România.