În interiorul întinsului județ Brașov, pe o suprafață puțin mai largă decât cei 132 kilometri declarați la nivel oficial, se află orașul Codlea. Un mic municipiu, ce este gazda unui cumul de obiective turistice, ascunde o istorie demnă a fi dezbătută și povestită, ori de câte ori este posibil.
Pentru a înțelege cu adevărat aspectele la care facem referire, ne vom întoarce în timp, încercând să reliefăm presupunerile actuale raportate la cele trecute. Astfel, fondatorii orașului Codlea, potrivit statisticilor și previziunilor, sunt coloniștii germani aflați pe teritoriul țării pe timpuri – respectiv perioada de implementare activă a Ordinului Teutonilor în Țara Bârsei.
Din punct de vedere vizual, orașul nu prezenta, în trecut, o structură complexă – tot ceea ce avea era imaginea unui sat în care exista o singură stradă, cu centru marcat de o piață și o biserică reprezentativă. Totuși, prima mențiune a sa în variantă oficială, respectiv însemn al existenței sale s-a realizat în 19 noiembrie 1377. De atunci, Georg Draudt a fost singurul care a reușit să aducă o mică modificare, afirmând cu dovezi sustenabile faptul că anul 1335 este unul marcant, orașul fiind distrus de tătari.
Încă din evul mediu, localitatea avea o importanță deosebită, fiind cunoscută drept unul dintre cele „5 scaune” de judecată situate în Țara Bârsei. Restul acestora au dispărut cu trecerea timpului, singurul „scaun” rămânând Vulcan.
Perioada primului Război Mondial a lăsat urme în rândul strategiilor preluate de sașii Codlei. Astfel, marea majoritate a fost nevoită să se mute în Valea Hârtibaciului, Banat și alte zone. Cel de-al Doilea Război Mondial a fost, pe de altă parte, mult mai axat pe domeniul participativ – vorbim aici despre faptul că o parte din sași (respectiv 400 la număr) au fost preluați și înrolați în Wehrmarcht și Waffen-SS.
Orașul Codlea abundă în obiective turistice, insesizabile la prima vedere. Biserica Evanghelică-Lutherană reprezentativă pentru secolul al XIII-lea și, după refacere, focusată pe stilul gotic accentuat în secolul al XV-lea, alături de Biserica Ortoxodă (căreia i se anexează cimitirul românesc, ambele fortificații datând din anul 1783) converg cu Ștrandul Codlei, formând un trio menit a fi vizitat, de fiecare dată când te regăsești în acest micuț municipiu.
Datorită personalităților ce s-au născut și trăit aici, orașul Codlea rămâne un popas reprezentativ al istoriei și tradițiilor ce s-au păstrat, preponderent, în zonă. Dintre cele mai impunătoare nume, cu o rezonanță simțitoare, amintim pe Eduard Morres, Christian W. Schenk și Albert Ziegler, de reluat în nenumărate rânduri.
