Situat în județul Harghita, localitatea Dârjiu este recunoscută drept reședința comunei care îi poartă numele, situată în Transilvania. Cu peste 653 de locuitori, satul rămâne a fi o zonă des vizitată, atât de rudele localnicilor cât și de noi turiști.
Una dintre cele mai impunătoare fortificații construite pe teritoriul satului Dârjiu este Biserica Unitariană. Fiind de sorginte secuiască, aceasta este casa numeroaselor elemente de artă murală, în special sculpturi, însă multe dintre care au fost distruse de-a lungul timpului. Cu toate acestea, rămășițele acestora trimit cu gândul la faptul că totul este mult mai amplu, realizat în același mod ca și concepția care stă la baza bisericii din Ghelnița.
În ceea ce privește perioada de existență a picturilor murale, acestea și-au pierdut aspectul integral încă din timpul Reformei protestante. Pentru a putea rezista de-a lungul unui număr mai îndelungat de ani, biserica fortificată Dârjiu a primit denumirea de monument UNESCO. Dintre elementele rămase, cea mai importantă este fresca, aspectul artistic ce prezintă în detaliu reprezentarea unui migrator cuman, care poartă îmbrăcămintea specifică și nelipsita tichia. Fiecare element artistic conține o legendă proprie, iar cea care se referă la acest pasaj face trimitere la o legendă cu interes asupra bătăliei de la Chiraleș din timpul secolului al XI-lea.
Un alt aspect pentru care biserica fortificată Dârjiu este unică face trimitere la existența unei camere de provizii, situată între zidurile construcției. În cadrul acestora, localnicii își pot depozita alimentele, motiv pentru care fortificația mai poartă numele de cetatea slăninilor.
Adițional, biserica fortificată Dârjiu dispune de un ceas solar situat pe turnul sud-vestic, un aspect extrem de important și de-a dreptul inedit zilelor noastre. Din punct de vedere dimensional, curtinele bisericii se desfășoară pe o înălțime de până la 5 metri, din loc în loc existând bastioane în unghi oblic. În plus, înălțimea medie este de aproximativ 15 metri, singura înălțime mai mare fiind de 20 de metri.
Totuși, întorcându-ne la elemente de sorginte istorică, această biserică datează încă din secolul al XV-lea, moment în care construcția a luat sfârșit. Pentru a fi mai preciși, momentul final a fost marcat de 1530, an care coincide cu ideea de construire a camerelor pentru depozitare. În acest fel, acea regiune era utilizată pentru alimente precum cereale, slănină și multe alte provizii extrem de utile. Cu toate acestea, în ziua de astăzi poate fi oricând vizitată, în toți cei 1852 de metri pătrați pe baza cărora este desfășurată.
